Biologie-Analizatorul vizual.

                 

Segmente:

Segmentele analizatorului vizual sunt reprezentate de:

      -segmentul periferic, ce primeste excitatiile exterioare specifice (reprezentat de globul ocular);

      -segmentul intermediar, ce conduce influxul nervos spre scoarta cerebrala (reprezentat de calea optica);

      -segmentul central, respectiv proiectia corticala in jurul scizurii calcarine de la nivelul lobului occipital al emisferelor cerebrale (ariile 17, 18, 19)

GLOBUL OCULAR SI ANEXELE SALE

Globul ocular:

Are o forma relativ sferica, cu diametru antero-posterior mai mare decat cele transversal si longitudinal. Prezinta doi poli: unul anterior si altul posterior. Globul ocular este situat in orbita la nivelul caruia ocupa partea anterioara. Globului ocular i se descriu trei tunici suprapuse (externa, mijlocie si interna) si trei medii transparente cuprinse in interiorul acestuia (umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros).

1.Tunica externa este reprezentata de o membrana fibroasa alcat 212d35c uita din doua parti diferite ca structura: sclerotica si corneea. Tunica externa are rol protector pentru globul ocular.

Sclerotica este reprezentata de o membrana fibroasa, alb-sidefie, dura si inextensibila, ce nu permite trecerea radiatiilor luminoase. Pe fata externa a scleroticii se alfa o membrana conjunctiva (capsula lui Tenon) la nivelul careia se gasesc insertiile celor patru muschi drepti si ale celor doi muschi oblici ai ochiului.

Corneea este reprezentata de o membrana conjunctiva transparenta. Ea formeaza peretele anterior al camerei anterioare a ochiului, aflandu-se in contact cu umoarea apoasa. Este separata de sclerotica prin "santul scleral". Structural, corneea este alcatuita din mai multe straturi suprapuse, care dinspre suprafata spre profunzime sunt: epitelial anterior, membrana elastica anterioara, tesutul propriu corneean sau parenchimul, membrana elastica posterioara si epiteliul posterior. Zona de tranzitie dintre cornee si sclerotica se numeste "limb corneean". Corneea este lipsita de vascularizatie proprie, ea fiind hranita prin inhibitie de vasele de la nivelul limbului.

2.Tunica mijlocie sau vasculara se mai numeste si "uvee". Are o bogata vascularizatie si multe celule pigmentare. In constructia sa intra coroida, corpul ciliar si irisul. Coroida si corpul ciliar sunt separate intre ele prin "ora serrata".

Coroida este o membrana vasculara cuprinsa intre punctul de emergenta s nervului optic si "ora serrata". Coroida captuseste partea posterioara a sclerei si este alcatuita din urmatoarele straturi (de la exterior spre interior): stratul supracoroidian, stratul vaselor coroidiene, stratul de vase capilare si membrana bazala.

Coroida realizeaza nutritia mediilor transparente ale globului ocular prin lichidul interstitial de imbibatie, iar prin celulele pigmentare pe care le contine ea contribuie la formarea camerei obscure.

Corpul ciliar este o formatiune conjunctivo-musculara situata intre "ora serrata" si radacina irisului. Pe sectiunea sagitala el apare de forma triunghiulara, cu varful catre "ora serrata" iar baza catre iris. Prezinta o fata anterioara, in contact direct cu sclerotica si o fata posterioara, in contact cu corpul vitros.

In structura corpului ciliar intra procesele ciliare si muschiul ciliar. Procesele ciliare sunt reprezentate de gheme vasculare anastomozate intre ele, dispuse sub forma de creste radiale. Sunt in numar de 70-80. Secreta umoarea apoasa. Muschiul ciliar este alcatuit din fibre musculare netede situate in partea anterioara a corpului ciliar. Ele au o dispozitie longitudinala, circulara si radiala. Are rol in acomodare.

Irisul reprezinta partea anterioara a tunicii mijlicii. Are forma unui disc in centrul caruia se afla un orificiu numit pupila. Muschii irisului sunt reprezentati de fibre netede, circulare in jurul pupilei (realizeaza sfincterul pupilar) si radiare (alcatuiesc muschiul dilatator al pupilei). Prin micsorarea (mioza) sau marirea (midriaza) diametrului pupilei, irisul regleaza cantitatea de radiatii luminoase ce patrund in globul ocular.

3.Tunica interna sau nervoasa, se numeste retina si este o membrana fotosensibila, transparenta, de culoare roz. Din punct de vedere structural si functional ea se compune din doua regiuni distincte: retina vizuala sau optica si retina oarba.

Retina vizuala se intinde de la polul posterior al globului ocular pana la "ora serrata". La nivelul fetei sale interne, ce vine in contact cu corpul vitros, se disting doua zone cu aspect diferit de restul retinei: papila optica si pata galbena.

Papila optica sau macula lutea este o zona ovalara situata la capatul posterior al axei vizuale a globului ocular. Ea reprezinta punctul sensibilitatii maxime de pe suprafata retinei. La nivelul ei se afla, in centru, o depresiune numita "fovea centralis".

Retina vizuala este alcatuita din celule nervoase, celule pigmentare si celule de sustinere. Celulele nervoase sunt: vizuale, bipolare, multipolare, orizontale si amacrine. Celulele vizuale, la randul lor, sunt de doua feluri: cu bastonas si cu con.

Celula cu bastonas are forma de cilindru cu doua portiuni: corp celular si bastonas. Bastonasul contine o substanta chimica fotosensibila numita rodopsina sau purpura vizuala.

Celula cu con este alcatuita tot din doua portiuni: una externa, mai groasa, in forma de con si alta interna, mai subtire, respectiv corpul. Conul contine o substanta fotosensibila numita iodopsina. Celulele bipolare reprezinta protoneuronul retinei pe calea optica. Dendritele lor fac sinapsa cu celulele cu conuri si bastonase. Axonii lor fac sinapsa cu celulele multipolare, care reprezinta deutoneuronul retinei, al doilea neuron senzitiv al caii optice.

Dendritele celulelor multipolare fac sinapsa cu axonii celulelor bipolare, iar axonii celulelor multipolare formeaza fibrele nervului optic.

Celulele orizontale sunt neuroni de asociatie cu forma stelara si de marime variabila.

Celulele amacrine sunt tot neuroni de asociatie diferiti structural de celule orizontale.

Retina are o structura stratificata datorita asezarii in lant a neuronilor si a legaturilor lor sinaptice. Se deosebesc urmatoarele straturi retiniene:

       -stratul celulelor pigmentare, ce este alcatuit dintr-un rand de celule incarcate cu pigment melanic, cu rol in favorizarea concentrarii excitatiilor luminoase in celulele vizuale.

       -stratul conurilor si bastonaselor, ce este reprezentat de conurile si bastonasele neuronilor receptori din retina.

       -membrana limitanta externa, ce este alcatuita dintr-o retea de fibre fine (prelungiri ale celulelor gliale), asezata la baza conurilor si bastonaselor.

       -stratul granular extern, ce cuprinde corpurile si nucleii celulelor vizuale.

       -stratul plexiform extern, care este alcatuit din axonii celulelor vizuale si dendritele celulelor bipolare din stratul urmator, la care se adauga si prelungirile celulelor orizontale sau de asociatie.

       -stratul granular intern este alcatuit din corpii si nucleii celulelor bipolare, celulelor orizontale si celulelor amacrine.

       -stratul plexiform intern cuprinde axonii neuronilor bipolari si dendritele celulelor ganglionare din stratul urmator.

       -stratul celulelor ganglionare este alcatuit dinc elule multipolare ce sunt asezate pe un singur rand.

       -stratul fibrelor optice este alcatuit din prelungirile axonice ale neuronilor multipolari.

       -membrana limitanta interna este alcatuita din prelungiri ale celulelor gliale; se interpune intre retina si corpul vitros.

Retina oarba se intinde de la "ora serrata" pana la orficiul pupilar si este alcatuita din doua straturi epiteliale care acopera fata posterioara a corpului ciliar si a irisului. Ea se subimparte in retina ciliara, ce inveleste corpul ciliar si retina iriana, ce inveleste fata posterioara a irisului. Nu are proprietati fotoreceptoare.

Mediile transparente sau refringente ale globului ocular sunt: umoarea apoasa, cristalinul si corpul vitros.

Umoarea apoasa este un lichid incolor, prefect transparent, ce umple camera anterioara si posterioara a globului ocular.

Camera anterioara este delimitata anterior de cornee, iar posterior de fata anterioara a irisului si de zona centrala a cristalinului.

Camera posterioara este delimitata anterioar de fata posterioara a irisului, posterior de cristalin si de ligamentul sau suspensor, iar periferic de corpul ciliar. Cele doua camere comunica prin orificiul pupliar.

Cristalinul este o lentila biconvexa asezata in plan frontal, intre iris si corpul vitros. El este mentinut in aceasta pozitie de ligamentul suspensor sau "zonula lui Zinn". Acesta leaga ecuatorul cristalinului de corpul ciliar.

Cristalinul este alcatuit din capsula, un epiteliu si din fibre cristaliniene. Capsula se numeste cristaloida si este o membrana elastica, cu structura lamelara. Epiteliul este situat sub cristaloida. Fibrele cristalinului sunt asezate concentric in forma de lame.

Corpul vitros este reprezentat de un gel ce ocupa spatiul dintre cristalin si peretele globului ocular.

Anexele globului ocular:

Sunt reprezentate de o serie de formatiuni in imediata vecinatate a globului ocular, cu rol in protectia si mobilitatea acestuia. Se subimpart in organe anexe de protectie si organe anexe de mobilitate.

1.Organele anexe de protectie sunt reprezentate de orbite, pleoape, sprancene, conjunctiva si aparatul lacrimal.

        -orbitele sunt cavitati osoase situate in masivul facial, de o parte si de alta a liniei mediane.

        -pleoapele sunt formatiuni musculo-cutanate perechi (una superioara si alta inferioara) ce acopera si protejeaza globii oculari. Ele se unesc la extremitatiile lor formand doua comisuri: comisura palpebrala laterala si comisura palpebrala mediala. Pleoapa superioara este mai amre si mai mobila decat cea inferioara. Pe marginea libera a pleoapelor se implanteaza genele sau cilii. In apropierea extremitatiile mediale a fantei palpebrale se situeaza papila lacrimala ce este prevazuta cu un orificiu numit punct lacrimala.

        -sprancenele sunt formatiuni musculo-cutanate la nivelul marginii superioare a orbitelor, dispuse transversal de o parte si de alta a liniei mediane.

        -conjunctiva este o membrana mucoasa ce inveleste fata posterioara a pleoapelor si se rasfrange si pe partea anterioara a globului ocular. Prezinta doua portiuni: una ce captuseste pleoapele, numita conjunctiva palpebrala si alta ce inveleste partea anterioara a globului ocular, numita conjunctiva bulbara.

        -aparatul lacrimal este alcatuit din glanda lacrimala si caile lacrimale. Glanda lacrimala este situata in regiunea supero-externa a orbitei, in foseta lacrima. Caile lacrimale sunt reprezentate de un sitem de conducte cu rol de a transporta lacrimile din fundul de sac conjunctival in meatul inferior al foselor nazale. In componenta acestui sistem intra punctele lacrimale, canaliculele lacrimale, sacul lacrimal si canalul lacrimo-nazal.

2.Organele anexe de motilitate sunt reprezentate de muschii extrinseci ai globului ocluar. Muschii extrinseci ai globului ocular sunt muschi striati: patru muschi drepti (superior, inferior, lateral si medial) si doi muschi oblici (superior si inferior). Cu exceptia muschiului oblic inferior, ei se insera printr-un tendon comun (tendonul lui Zinn) in varful orbitei.

CALEA OPTICA SI PROTECTIA EI CORTICALA

Segmentul de conducere al analizatorului vizual se numeste cale optica. Este alcatuita din: protoneuronul (celula bipolara) deutoneuronul, (celula multipolara) si al treilea neuron aflat in corpul geniculat lateral. Axonii deutoneuronului formeaza nervul optic, acesta incruciseaza cu cel opus la nivelul chiasmei optice, apoi, sub forma tractului optic, se indreapta spre ariile 17, 18, 19 din lobul occipital (unde se proiecteaza radiatiile optice).

ANALIZATORUL OLFACTIV

Segmentul periferic al analizatorului olfactiv este reprezentat de celulele olfactive din mucoasa olfactiva. Aceasta mucoasa acopera lama ciuruita a etmoidului, fata mediala a cornetului nazal superior si o parte din septul nazal (partea superioara).

Mucoasa olfactiva este alcatuita din epiteliu olfactiv si din corion. Epiteliu este alcatuit din trei tipuri de celule asezate pe doua straturi: bipolari senzitivi (primul neuron senzitiv al analizatorului olfactiv). Dendritele lor se termina prin "buton olfactiv", de la care pleaca cili olfactivi cu rol in receptia excitatiilor olfactive. Axonii pornesc de la polul bazal, patrund in corion si alcatuiesc nervul olfactiv. Apoi este strabatuta lama circulara a etmoidului si ajunge la "bulbul olfactiv" unde se realizeaza sinapsa cu dendritele celulelor mitrale.

Segmentul intermediar sau calea de conducere (calea olfactiva), are in componenta sa axonii celulelor olfactive, care formeaza nervii olfactivi si axonii celulelor mitrale, care formeaza tracturile olfactive. Protoneuronul este reprezentat de celula olfactiva, iar deutoneuronul este reprezentat de celula mitral.Segmentul central este reprezentat de centrii primari si secundari. Centrii primari sunt reprezentati de trigonul olfactiv, substanta perforata anterioara si girul subcalos.Centrii secundari sunt reprezentati de girul hipocampului si nucleul amigdalian (situat in profunzimea santului lateral al emisferelor cerebrale). Intre centrii primari si cei secundari sunt numeroase conexiuni.

ANALIZATORUL GUSTATIV:Segmentul periferic al analizatorului gustativ este reprezentat de mugurii gustativi din mucoasa linguala. Acestia sunt situati la nivelul papilelor circumvalate, fungiforme si foliate. Papilele filiforme nu contin muguri gustativi.Mugurele gustativ este alcatuit din celule senzoriale gustative si din celule de sustinere. Extremitatea sa externa prezinta un canal gustativ, ce se deschide la suparafata epiteliului printr-un por gustativ. Polul apical al celulelor prezinta cili gustativi (microvilozitati). Ei sunt grupati in calnalul gustativ, unde vin in contact cu diferite substante. Fibrele nervoase patrund patrund in mugurele gustativ si formeaza aici un plex. De la acest plex pleaca fibre ce se ramifica atat in interiorul cat si in jurul mugurelui gustativ. Ele sunt dendrite ale neuronilor senzitivi din ganglionii nervosi situati pe traiectul nervilor cranieni ce inerveaza mucoasa linguala (nervul facial, nervul glasofaringian, nervul vag).Segmentul intermediar (calea gustativa) este alcatuita din trei neuroni senzitivi. Primul neuron este situat in ganglionii nervosi de pe traiectul nervilor facial, glasofaringian si vag. Axonii fac sinapsa cu al doilea neuron senzitiv situat in nucleul solitar din trunchiul cerebral. Al treilea neuron senzitiv se afla in thalamus.Segmentul central se afla in scoarta cerebrala, in portiunea inferioara a girulu procental....

    

www.youtube.com

Biologie-Analizatorul Gustativ.

                               Analizatorul  gustativ

Analizatorul gustativ are rolul de a informa asupra calității alimentelor introduse în gura, dar intervine și în declanșarea reflexă necondiționată a secreției glandelor digestive.Analizatorul gustativ este chimic de contact deoarece receptorii sunt chemoreceptori. Poate fi împărţit în 3 segmente: periferic, intermediar şi central.

Segmentul periferic:

Segmentul periferic al analizatorului gustativ este format de corpusculi gustativi care se regăsesc în grosimea epiteliului lingual și bucofaringian. Mucoasa linguală este o membrană de culoare roz alcătuită din epiteliu pavimentos stratificat și corion, în care se află formațiuni caracteristice numite papile linguale. Denumirea acestora este legată de forma pe care o au:

·         Papilele calciforme,·         în număr restrâns (7-11), sunt cele mai mari papile gustative și se găsesc la baza limbii, sub forma literei V, cu deschidere spre vârful limbii. Papila calciformă este alcătuită dintr-un mamelon cilindric în jurul căruia se află un șanț perimamelonar și un caliciu care înconjoară șanțul perimamelonar. În pereții șanțului perimamelonar, ai mamelonului și ai caliciului se află formațiuni specializate pentru perceperea excitațiilor gustative numite corpusculi gustativi.

 Corpusculul gustativ are formă ovoidă. Vârful său comunică cu șanțul perimamelonar printr-un canal gustativ. Baza corpusculului gustativ e așezată pe membrana bazală a epiteliului. Corpusculul gustativ conține celule de susținere și celule senzoriale. Celulele senzoriale au la vârf un cil gustativ care iese prin canalul gustativ în șanțul perimamelonar. La baza celulelor senzoriale se găsesc terminațiile aferente ale nervilor gustativi. Între celulele gustative se găsesc celulele de susținere.

·        Papilele fungiforme se află pe vârful și pe marginile limbii. Au forma unor ciuperci, prezentând la vârf o umflătură numită cap sprijinită pe o porțiune subțire numită pedicul. Fața superioară a capului conține corpusculi gustativi.

·        Papilele foliate sunt reprezentate prin niște lame paralele, asemenea foilor unor cărți. Ele se găsesc în posterior și pe marginile limbii având pe suprafața lor corpusculi gustativi.

·        Papilele filiforme sunt alcătuite dintr-o parte centrală care se desface la vârf în mai multe firișoare. Au rol numai în sensibilitatea generală a limbii, lipsindu-le corpusculii gustativi. Mucoasa linguală prezintă și glande mucoase, care se deschid în șanțurile circulare ale papilelor, având rol deosebit în funcția gustativă.

 Segmentul intermediar:

calea gustativă) este constituit dintr-un releu cu trei neuroni senzitivi: primul, situat în ganglionii nervoși ai nervilor faciali, glosofaringian și vag; al doilea, situat în nucleul tractului solitar din trunchiul cerebral; al treilea, situat în talamus. Axonii primului neuron împrumută calea nervilor menționați iar axionii celui de-al doilea neuron însoțesc lemnisculul medical.

Segmentul central se află în zona inferioară a girului postcentral, la care ajung axonii celui de-al treilea neuron sub formă de fibre talamocorticale.

                                     

 SEGMENTUL RECEPTOR este reprezentat de mugurii (corpusculii) gustativi din structura unor papile (ridicaturi mici) situate in mucoasa linguala la nivelul fetei dorsale, marginilor si varful limbii. Aceste papile sunt: calciforme ce formeaza “V”-ul lingual, deschis anterior, vizibil pe fata dorsala si spre baza limbii, si fungiforme, situate mai ales inaintea “V”-ului lingual. Pe langa aceste papile gustative, pe mucoasa bucala mai sunt si alte papile – foliate, filiforme si hemisferice, care nu prezinta muguri gustativi.Fiecare mugure gustativ contine printe celule de sustinere, celule senzoriale cu polul aplical ciliat spre exterior, formand prin conglomerarea mai multor cili – bastonasul gustativ. Polul bazal al celulei senzoriale este inconjurat de dendrite apartinand nervilor cranieni VII (facial), IX (glosofaringian) si X (vag).

SEGMENTUL DE CONDUCERE este reprezentat de neuronii senzitivi ai nervilor cranieni micsti VII, IX, X a caror dendrite sunt indreptate spre receptori, iar axonii lor patrunzand intranevraxial sinapseaza cu al doilea neuron liber bulbar, din nucleul fasciculului solitar. Axonii neuronilor din nucleul fascicului solitar fac sinapsa in unii nuclei talamici de releu – al III-lea neuron, iar axonii acestor neuroni talamici se proiecteaza pe scoarta cerebrala.