Prisma-matematica

Fie A1A2…An o suprafață poligonală inclusă în planul α ,g – o dreaptă neparalelă cu planul α  și   β – un plan paralel cu planul α, β ≠ α.

Poliedrul format din intersecția stratului determinat de planele α și β cu reuniunea dreptelor paralele cu dreapta g ce trec prin fiecare punct al suprafeței poligonale A1A2…An se numește Prismă

O prismă este un corp limitat de o suprafață prismatică și două plane paralele, care taie generatoarele ei. Suprafața prismatică determină pe cele două plane paralele, două poligoane numite „bazele” prismei. Fețele prismei deosebite (diferite) de baze se numesc „fețe laterale” ale prismei.

Segmentele după care se taie câte două fețe laterale ale prismei se numesc „muchiile laterale” ale prismei. Când muchiile laterale ale prismei sunt perpendiculare pe planul bazei, prisma se numește „dreaptă”. Distanța între bazele prismei este „înălțimea” prismei. La prisma dreaptă muchia laterală este egală cu înălțimea.

O prismă dreaptă care are baza un poligon regulat se numește „prismă regulată”.

Sportul în viața noastră.

                                   Importanţa sportului în viaţa noastră?

Sportul prezintă multiple beneficii, dintre care putem enumera:

·         ne ajută sa fim mai inteligenţi;

·         echilibrează activitatea psihică;

·         dormim liniştiţi, fără coşmaruri;

·         mişcarea ne scapă de grăsimi – cel mai bun medicament antiobezitate;

·         ne motivează să ne depăşim limitele;

·         ne ajută să avem încredere în noi înşine;

·          lungeşte viaţa şi calitatea acesteia;

·         măreşte capacitatea de reacţie, te face să reacţionezi mai rapid;

·          te face să ai o stare de bine, pozitivă: să râzi,  să cânţi, să dansezi, etc;

·          întinereşte inima;

·         îţi oferă posibilitatea de a evada din cotidian;

·         devii mai frumos, frumuseţea vine din interior, din starea de bine;

Corpul omului are nevoie de mișcare fizică zilnic, aproximativ 30 de minute. Dacă nu este posibil, 

 atunci măcar la două zile trebuie sa facem sport sau alt efort fizic. La fel se întîmplă și la nivelul creierului. El cere a fi provocat cu diverse sarcini. Cînd învățăm se activează o anumită parte a creierului și conexiunile respective își îmbunătățesc funciile. Dacă ne obișnuim creierul sa fie dinamic, el va ajunge să foloseascămai puține resurse pentru aceleași activități. Cînd vom fi bătrîni mintea noastră va funcționa cu atît mai bine cu cît am făcut mai mult sport in viață. Și gradul de inteligență de cînd eram copii influențează capacitatea creierului de a lucra la batrînețe, susține Academia Americană de Neurologie.Specialiștii au constatat binefacerile sportului in rîndul oamenilor in varstă și  au fost surprinși să descopere o legătură între coeficientul de inteligență al batrînilor pe cînd erau mici și sănătatea plămînilor. Cei care au fost inteligenți la vîrsta copilăriei au plămăni mai sănaătoși la bătrînețe.În timp oamenii nu iși pierd identitatea cognitivă și drept urmare își păstrează capacitățile.

 

Undele electromagnetice-Fizică.

.

Noțiunea de undă poate fi definită în felul urmator: prin undă se întelege un fenomen (o manifestare naturală) variabil în timp care se propagă din aproape în aproape într-o regiune dată a spațiului. Acest fapt -prin modelare- se poate defini și astfel: în domeniul Wse propagă o undă a mărimii de stare u daca o perturbare a lui u, existentă în punctul P în momentul t se regăsește în momentul t+Dt în diverse puncteP' din vecinătatea lui P.

 Există diferite criterii de clasificare a undelor. Astfel, după natura fizică a mărimii de stare u considerată, se disting undele: elastice, pentru care u este o deplasare sau o tensiune mecanică, ori o presiune etc. (din această categorie fac parte, de exemplu:undele seismice, undele hidraulice, undele sonore s.a.), gravifice, magnetohidrodinamice, electromagnetice (la care marimile de stare sunt, în principal, intensitatea câmpului electric   _{și intensitatea câmpului magnetic}

Pădurea de conifere-geografie.

Pădurea de conifere este cel mai întins habitat terestru din lume, ocupînd o fîşie lată de aproximativ 1 300 km în emisfera nordică. Arborii veşnic verzi de pe această arie întinsă cresc acolo unde este prea frig pentru pădurile de foioase și prea cald pentru tundră.

Coniferele sunt bine adaptate la condiţiile ostile . Frunzele lor sunt transformate în ace sau solzi şi sunt impregnate cu raşină, care împiedică îngheţarea celulelor.Coniferele sunt mereu verzi, deoarece,ele sunt capabile să continue fotosinteza şi creşterea tot timpul anului.Solurile tind sa fie acide, deoarece răsina cazută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid si nefertil

Pădurile de conifere se întalnesc in zonele reci precum nordul Asiei,din Scandinavia până în Rusia, in nordul Chinei, pe lanțul muntos Himalayan, in Georgia, pe munții Alpi si Pirinei. Rădăcinile lor nu sunt adînci, ceea ce este esențial pentru ca straturile mai adînci de pămînt sunt permanent înghețate. Acest strat înghețat de adîncime se numește pergelisol și poate fi gros de pîna la aproximativ 550 m fiind vechi de mai multe mii de ani, așa cum s-a descoperit in Alaska, care este acoperită de sol permanent înghetat in proporție de 85 %.